Ziua in care am "fumat pipa pacii" si am depanat amintiri cu fostii jucatori, viitori adversari. AMR 5 zile pana la derbiul cu Sportul

Duminica, 28 aprilie, de la ora 13.00, in "Groapa cu Lei din Tei", Rugby Club Grivita infrunta formatia Sportul Studentesc, intr-un meci contand pentru etapa a IV-a a Diviziei Nationale de Seniori.

Sursa foto libertatea.ro

Anii multi de Grivita, deja mult prea multi, dar "grivitita" e boala de care nu scapi, m-au invatat ca, no matter what, meciurile Grivitei se traiesc regulamentar doar cu emotii, palpitatii, lacrimi si pasiune. Indiferent de numele adversarului, de diferenta de valoare si de circumstantele in care se joaca meciul respectiv.

Iar duelurile cu cei de la Sportul Studentesc au avut chiar un strop de farmec in plus. Spun asta pornind de la ideea ca, dupa disparitia celor de la CS Metrorex, duelurile dintre Grivita si Sportul au devenit un adevarat "derby al saraciei". Practic, invingatoarea se incorona campioana "saraciei" pe Bucuresti, echipele fiind mult prea departe de surorile mai bogate din Capitala, Steaua si Dinamo.

Pentru Grivita, reinfiintarea echipei de rugby XV a celor de la Sportul Studentesc reprezinta o provocare in plus, pentru ca eventuali jucatori pot alege "Groapa cu Lei din Tei" in dauna "Parcului Copiilor", mai ales ca, din anumite puncte de vedere, Sportul chiar ar putea ajunge sa ofere conditii mai bune.

Chiar si asa, am apreciat reinfiintarea echipei de rugby XV a celor de la Sportul Studentesc, cum am apreciat si reinfiintarea echipei de rugby XV a celor de la Alba Iulia si cum as aprecia si infiintarea sau reinfiintarea oricarei echipe, pentru ca sunt de parere ca rugbiul romanesc are nevoie de cat mai multe echipe, cat mai multi jucatori si cat mai multe meciuri.

Evident, am apreciat reinfiintarea echipei de rugby XV a celor de la Sportul Studentesc si prin prisma prieteniilor ce ma leaga de fosti jucatori ai echipei din Tei, dar si pentru ca imi ofera posibilitatea sa reintalnesc o multime de baieti cunoscuti pe maidanele Ovaliei.

Sunt convins ca duelul de duminica nu o sa faca nota discordanta. Chiar daca Grivita pare usor favorita, in special gratie continuitatii de care a avut parte in ultimii ani, consider ca duelul va fi unul pe viata si pe moarte, mai ales ca de ambele parti exista ambitii nebanuite si orgolii pe masura. 

In speranta ca mult asteptata confruntare va fi cat se poate de corecta, sportiva, lipsita de incidente, am decis sa "fumez pipa pacii" alaturi de cativa dintre fostii jucatori ai Grivitei care imbraca acum tricoul celor de la Sportul Studentesc si care ne-ar putea fi sau ne-ar fi putut fi adversari in meciul de duminica. Iar reactiile obtinute au fost cele asteptate, in conditiile in care stiam ce baieti au crescut la Grivita si cat de mult isi doresc sa invinga Grivita, chiar daca poate actuala echipa nu mai are foarte multe in comun cu cea cand evoluau ei pentru Grivita.

Au raspuns provocarii inaintasii Alexandru Dinica, Valentin Nistoroaia, Andrei Mitrea si Adrian Buzduga si "troacarul" Catalin Titiriga, iar mesajele transmise de ei le puteti parcurge in cele ce urmeaza:

Alexandru Dinica - Personal, ma bucur ca m-am recuperat la timp pentru meciul cu Grivita, dupa problemele avute, si, daca prind lotul de 23, vreau doar sa ma bucur de rugby. Sigur, ma astept sa fie un meci aprig. Chiar daca Sportul este o echipa care, practic, abia s-a reinfiintat, avem multi tineri cu dorinta de afirmare si care vor sa profite de acest meci pentru a-si trece o victorie importanta in palmares. Evident, o sa incerc sa profit de ocazie pentru a ma revedea si cu baietii de la Grivita cu care ma cunosc, desi cred ca au mai ramas doar doi sau trei baieti dintre cei alaturi de care am jucat eu, Forminte, Perniu si nu mai tin minte.

Adrian Buzduga - Nu cred ca o sa intru cu Grivita pentru ca am o intindere sau poate chiar o ruptura la gamba. Nu stiu ce sa zic, nu cred ca or sa fie probleme, sper sa fie un meci frumos. Grivita pare favorita, dar pana la urma orice este posibil. Pare favorita pentru ca a avut timp de odihna, pe noi ne-a cocosat Galatiul si mai ales Ono (n.m. - Cristian Onofrei, alt fost jucator al Grivitei). E in mare forma, le punea chirurgical, cu mana, cu piciorul, tot timpul.

Valentin Nistoroaia - Din pacate eu nu o sa joc. M-am accidentat la un antrenament si mi-am rupt ligamentul. Sper sa ma operez repede, sa fac recuperarea cum trebuie si sa revin in toamna, in partea a doua a campionatului. Ma astept sa fie un meci intens, dar fara accidentari, sper eu, si sa avem cat mai multi oameni pe margine care sa se bucure de rugby. Imi pare rau ca nu o sa joc impotriva Grivitei dar, asta e, neatentiile se platesc. O sa trag din greu si o sa revin intr-o forma si mai buna.

Andrei Mitrea - Ma astept ca ambele echipe sa practice un rugby pe masura diviziei in care ne aflam si nimic mai mult. Este un meci ca oricare altul.

Catalin Titiriga - Nu stiu daca o sa fiu in lot, dar daca o sa fiu, sigur or sa fie ceva emotii. E inevitabil. Glumind un pic as spune ca sper sa nu incurc vestiarul din obisnuinta trecutului. Despre meci, cred ca o sa fie unul aprig, cu multa ambitie de ambele parti. Sper sa se joace in limitele normale, fara incidente. Eu, practic, am reinceput antrenamentele de rugby in ianuarie, dar e greu. Am avut parte de multe lovituri, multe accidentari. Am jucat pe final la Galati si, fizic, m-am simtit bine. Ono ne-a omorat. Consider ca noi avem o echipa fara prea mare experienta, cu mici exceptii, si abia ne sudam ca grup. O sa fie greu si cu Grivita, dar luptam si speram sa obtinem un rezultat.

Alaturi de cei cinci jucatori, in lotul celor de la Sportul Studentesc mai sunt si alti jucatori trecuti pe la Grivita precum Robert Badea sau Iosif Eva. De remarcat si ca discutiile avute cu fostii jucatori au dus, inevitabil, spre Cristian Onofrei, un alt fost jucator al Grivitei, unul dintre cei mai buni jucatori din Divizia Nationala de Seniori si care, in forma buna, isi poate transforma actuala echipa, CSM Galati, intr-o favorita la castigarea Diviziei Nationale de Seniori.

Sportul Studentesc - Rugby Club Grivita, duminica, 28 aprilie, ora 13.00, Stadionul "Tei", ocazia de a ne bucura de un nou meci de rugby jucat din pasiune si cu sufletul.  

Pasiunea pentru rugby naste energii nebanuite: Stefan Patrascu - Antrenor, antrenor, jucator

Stefan Patrascu, uvertura Grivitei, implineste chiar joi, 18 aprilie, 34 de ani si, in ciuda tuturor dificultatilor si a obligatiilor, continua sa fie un stalp extrem de important pentru a doua sa familie, Familia Grivita.

Desi nu are foarte multi ani petrecuti in Parcul Copilului, Stefan Patrascu poate sa spuna ca, deja, le-a facut pe toate. Sau macar pe aproape toate. A castigat meciuri, a marcat puncte, a crescut copii pe langa el si, nu in ultimul rand, si-a umplut camara cu sticle de vin, premii acordate jucatorilor care fura privirea, care sunt desemnati MVP-ul unui meci.

De ceva timp, Stefan a inceput sa dedice fiecare minut posibil si fiecare strop de energie proiectului RC GRIVITA KIDS, proiect prin care gruparea din Parcul Copilului incearca sa-si revitalizeze centrul de copii si juniori, dupa ce a pierdut generatii intregi in ultimii ani, dintr-un motiv sau altul.

Am fost curios sa aflu motivul care l-a impins sa accepte posibilitatea de a se implica in proiectul RC GRIVITA KIDS, in conditiile in care are acasa copii de crescut si familie de intretinut, iar raspunsul a fost dezarmant: "E simplu, Cristi. Pasiunea pentru sport, in general, si pentru rugby, in special. Nu a fost nevoie sa ma convinga cineva anume. Propunerea primita m-a incantat instant. Plus ca imi place sa lucrez cu copiii, tinand cont ca am si eu doi acasa".

Weekendul trecut, Stefan Patrascu a fost prezent la o actiune sportiva desfasurata in Complexul Sportiv din Ghencea, actiune la care au participat si grupele de copii ale Grivitei. Iar antrenorul-jucator, sau jucatorul-antrenor, cum doriti sa-i spuneti, s-a declarat incantat de modul in care s-au prezentat copiii Grivitei, mai ales ca acestia sunt inca la inceput de drum.

"A fost o miscare foarte distractiva si, totodata, benefica pentru toti copiii. Am avut ocazia sa vedem nivelul la care se prezinta copiii nostri si, tinand cont de faptul ca suntem incepatori, doar vreo sapte luni de activitate, putem spune ca micutii s-au miscat extraordinar de bine", a fost concluzia trasa de Stefan Patrascu.

Evenimentul a avut o insemnatate aparte pentru cel cunoscut in lumea rugbiului drept "Oake", in conditiile in care acesta a revenit pe terenul unde si-a petrecut o mare parte din activitate. De altfel, Stefan Patrascu recunoaste ca "pentru mine, Ghencea a fost, multi ani, a doua mea casa. Am adunat o multime de amintiri la Steaua, iar posibilitatea de a reveni in Ghencea ca antrenor de copii a fost ceva special".

Stefan Patrascu sustine ca RC GRIVITA KIDS se bucura, la momentul actual, de prezenta a circa 45 de copii, de diferite varste, si este convins ca proiectul se poate dezvolta. De altfel, are un mesaj special pentru cei care isi pot incuraja copiii sa invete, in Parcul Copilului, tainele sportului cu balonul oval: "Mi-as dori ca un numar cat mai mare de parinti sa-si aduca micutii sa faca rugby la Grivita. Va invit sa faceti parte din familia noastra numeroasa si frumoasa, Familia Grivita".

Si, desi in general cand vorbim despre rugby vorbim despre un sport subnutrit, care ar avea nevoie de finantari mult mai consistente, Stefan Patrascu este decis sa-si directioneze si el cei doi copii catre rugby: "Cum spuneam, am si eu doi copii acasa si poate si de aici imi place sa lucrez cu copiii, nu mi se pare greu deloc sa lucrezi cu copiii. Da, imi doresc sa-i vad si pe copiii mei pe teren, chiar si in conditiile existente. Stiu ca in rugbiul romanesc sunt multe probleme financiare, dar acest sport te dezvolta intr-un mod deosebit".

Si pentru a lamuri misterul titlului, trebuie sa precizez ca nu este gresit deloc cand spun "Stefan Patrascu - antrenor, antrenor, jucator". Pentru ca, pe langa implicarea la grupele de copii, Stefan Patrascu face parte, tot ca antrenor, si din staff-ul echipei de seniori si, mai mult, chiar accepta sa intre si pe teren pentru Rugby Club Grivita, pentru a-i ajuta pe foarte tinerii componenti ai echipei de seniori a Grivitei din postura de jucator. De altfel, acest lucru s-a intamplat si in prima etapa a noului sezon, la duelul dintre Rugby Club Grivita si Stiinta Petrosani, meci incheiat la egalitate, 17-17. Stefan Patrascu a intrat pe teren in ultimul sfert de ora al confruntarii de pe Parcul Copilului si a fost chiar la un pas sa dea lovitura, tentativa lui de dropgol, din ultimul minut al confruntarii, trecand de putin pe langa butul advers.

Stiam ca Stefan Patrascu a fost sacait de diferite probleme medicale in ultimii ani, astfel orice reaparitie a lui "Oache" in formula de joc reprezinta o surpriza placuta. Insa cumva ma asteptam sa-mi spuna ca "imi este destul de greu sa mai intru pe teren, dar imi este mult mai greu sa imbratisez ideea de a ma retrage. Cand exista pasiune, nu poti renunta usor la ideea de a fi jucator activ. Asa ca, cand este nevoie, macar 10 minute, un sfert de ora, inca simt ca mai pot sa imi ajut colegii".

"Oache" are numai cuvinte de lauda la adresa celor care alcatuiesc echipa de seniori a Grivitei in acest sezon si este convins ca gruparea din Parcul Copilului poate obtine rezultate extraordinare: "Din punctul meu de vedere, avem un lot foarte talentat, alcatuit in mare parte din jucatori tineri si care sunt convins ca pot creste frumos impreuna. Eu zic ca putem spera chiar la ideea de a juca finala Diviziei Nationale de Seniori sau, ma rog, de a prinde un loc pe podium. Totul depinde de noi".

Dupa o asemenea discutie nu cred ca ne mai ramane decat sa-l felicitam pe Stefan Patrascu pentru tot efortul depus in favoarea Grivitei si sa-i uram un calduros LA MULTI ANI plini de energie pe care sa o consume in slujba rugbiului.

Marian Forminte - Din 2001 scrie istorie, jucand pentru seniorii Grivitei, si are un mesaj special pentru cei care ar putea sustine echipa

Component de peste 20 de ani al echipei Rugby Club Grivita, la nivel de seniori, pilierul Marian Forminte continua sa dea cifrele peste cap si e gata de un nou sezon care incepe sambata, 6 aprilie, cand formatia noastra primeste replica echipei Stiinta Petrosani intr-un joc programat a avea loc de la 10.30, pe Parcul Copilului.

Sursa foto: Doru Agafitei

Il cunosc pe Docky de mai bine de doua decenii. Chiar as putea spune ca am crescut impreuna la Grivita. Evident, el pe teren si eu pe margine. Iar din punctul meu vedere este emblema Grivitei de dupa 2000. Din enorm de multe motive. De la sacrificiile facute si seriozitatea cu care a infruntat fiecare provocare pana la longevitate si faptul ca nu a "tradat" nici cand situatia era cu adevarat dificila. Deh, sezonul 2013 inca lasa urme.

Ambitia cu care se pregateste il transforma intr-un adversar de temut. De multe ori, pune viata personala pe locul 2 pentru a se prezenta intr-un mod corespunzator pe suprafata de joc. Iar faptul ca se pregateste in mod constant si are grija sa nu faca excese ii ofera posibilitatea ca, si la peste 40 de ani, sa-si masoare fortele cu adversari mult mai tineri.

Cunoscut sub apelativul de "Doctorul" sau "Docky", pentru ca este medic chirurg, Marian Forminte isi doreste ca un numar cat mai mare de sustinatori sa se alature Grivitei in acest sezon, astfel ca pilierul nostru a tinut sa transmita un mesaj special, mesaj pe care il gasiti la sfarsitul conversatiei pe care am avut-o cu el.

- Doctore, pregatit de inca un sezon pe teren pentru Grivita? Mai tii minte al catalea este sau ai pierdut sirul?

- Inca ma simt bine, inca simt ca mai pot, iar asta este cel mai important. Sunt la seniori din 2001, deci sunt ceva ani adunati, in conditiile in care ma indrept spre 42 de ani impliniti.

- Ai facut 41 de ani in decembrie anul trecut, mergi pe 42. Ce te mai motiveaza la varsta asta? De unde mai gasesti resurse pentru a te antrena intr-un mod corespunzator?

- Pai, e simplu. Imi place ceea ce fac. Inca mai simt placere in ceea ce fac. Consider ca in acest fel pot eu sa ajut cel mai mult echipe si poate chiar rugbiul romanesc. Energie? De unde? Nu stiu. Probabil ideea ca inca mai pot tine pasul cu cei care au 20 sau 30 de ani. Cred ca ideea asta ma ajuta cel mai mult. Inca nu ma gandesc la retragere. Sper sa pot sa joc pana la 45 de ani. Ba chiar cumva ma tem de retragere, ma tem ca nu stiu ce as putea face sau ce as avea de facut dupa ce decid sa agat ghetele in cui. Ma gandesc ca o sa fie greu sa nu mai am acelasi program, sa nu mai urmez aceleasi ritualuri.

- As vrea sa ne spui, ca sa stie lumea, ca sunt convins ca nu multi din afara vestiarului stiu, cat de des te-ai antrenat in perioada de pauza competitionala? De cate ori ai lucrat in plus in afara programului de la club?

- In mod normal fac cam 4-5 antrenamente pe saptamana. Fac antrenamente suplimentare si pe aceasta cale as vrea sa-i multumesc lui Silviu Tanase (n.m. - preparator fizic, fost jucator la Dinamo) ca ma ajuta in acest scop, ca stie sa ma motiveze.

- As vrea sa intram si intr-un subiect mai delicat. Cum ti se pare regula prin care se incearca reducerea pana la "eliminare" a folosirii de jucatori trecuti de 40 de ani? Crezi ca este o masura corecta? Ce solutie ai propune tu pentru a creste numarul de jucatori tineri utilizati de un club sau altul?

- Da, intr-adevar este un subiect mai delicat. Na, ce pot sa spun? Din punctul meu de vedere nu mi se pare o masura corecta. Cred ca este o masura discriminatorie. Ma gandesc ca cei de la Federatie chiar ar putea fi reclamati la Consiliul National de Combatere a Discriminarii. Meritul sportiv ar trebui sa primeze, iar daca eu, trecut de 40 de ani, trec testele fizice si medicale, nu ar trebui sa existe o limita superioara de varsta. Nu inteleg de ce aceasta regula, nu inteleg de unde ar putea scoate Federatia jucatori.

- Urmeaza un sezon in care se revine la sistemul competitional cu doua divizii. Ti se pare ca este mai bine asa? "Bogatii" cu "bogatii" si "saracii" cu "saracii"?

- Da, in mod cert este o solutie mai buna sa avem un campionat cu doua divizii. Sunt echipe mai apropiate valoric. In general, ma gandesc ca cei mai multi jucatori din Divizia Nationala de Seniori, daca nu chiar toti, practica rugby, cum ar veni, in timpul liber. Probabil ca in DNS toti jucatorii sau aproape toti jucatorii vin la antrenamente de la joburi si atunci e normal sa existe aceasta diferentiere. Efectiv nu avem cum sa ne ridicam la acelasi nivel, din punct de vedere sportiv, cu cei de la Dinamo, Steaua, Timisoara sau Baia Mare.

- Am tot vorbit despre un obiectiv al echipei pentru 2024. In general s-a mizat pe ideea de podium. Crezi ca poate Grivita sa prinda un loc pe podiumul Diviziei Nationale de Seniori?

- Uu, si asta e delicata. Sincer, cred ca obiectivul nostru de baza ar trebui sa fie asigurarea ca acest club supravietuieste. Daca ajungem si pe podiumul DNS ar fi cu atat mai bine. Acuma, nu vreau sa par carcotas sau sa ma injure colegii ca nu zic de podium, dar personal nu cred ca avem cele necesare pentru a spera la un loc pe podium. Sper doar sa tinem clubul in viata un an si inca un an si inca un an si inca un an, pana vin vremuri mai bune. Iar daca se lasa cu o clasare pe podium, sa ne bucuram din plin de ea. Acuma, stii cum e. In principiu, noi ar trebui sa ne propunem sa castigam toate meciurile, ca pana la urma d-aia participi la o competitie. Daca ne-ar iesi, am putea deveni si campioni ai DNS-ului. Dar, zic mai bine sa luam meciurile pe rand, unul cate unul, si la final de an sa tragem linia si sa vedem ce a iesit. Daca suntem multumiti sau mai putin multumiti.

- Urmeaza meciul cu Stiinta Petrosani, din prima etapa, de pe teren propriu. Ce asteptari sa avem de la acest meci? Putem reedita victoria obtinuta in deplasare, in finalul sezonului precedent?

- Clar, meci greu cu Stiinta Petrosani. Au lot nou, antrenor nou, jucatori noi, si-au permis sa aduca jucatori de valoare, o sa fie greu. E primul meci si pentru noi, sper sa ne mobilizam cat mai repede si sa punem cu succes in practica ceea ce am lucrat la antrenamente. Iti dai seama ca noi ne gandim la victorie si intram cu acest gand pe teren.

- Te invit, in final, sa transmiti un mesaj catre sustinatori. De ce sa vina alaturi de echipa si sa o sustina sambata intr-un numar cat mai mare?

- Daca imi permiti, as vrea sa abordam acest subiect dintr-un alt punct de vedere. In primul rand as vrea sa ma prezint oamenilor asa cum sunt eu, iar asta poate ii motiveaza si pe ei sa ni se alature. Joc rugby de atatia ani pentru ca este un sport elegant si frumos. Joc rugby pentru oamenii pe care am ocazia sa-i intalnesc, pe teren si in afara lui, pentru atitudinea pe care ti-o poate dezvolta acest sport, pentru camaraderie, pentru modul general in care te poate ajuta sa te dezvolti acest sport. Joc rugby pentru ca este distractiv. Imi place sa merg la antrenament dupa o zi plictisitoare la munca. Rugbiul ma ajuta sa elimin din stresul si grijile adunate in ritm de ruck, maul si pase. Imi place mirosul terenului de dimineata, cand ne incalzim inaintea unui meci, simtind nervozitatea si emotia combinate in pregatirea confruntarii cu o alta echipa. Imi place sentimentul pe care il ai, in ultimele minute ale unui meci, cand te bazezi pe tot ceea ce ai pentru a mai castiga o ultima gramada. Si te uiti la colegii tai si vezi cum unul dintre ei inscrie si va imbratisati, obositi si plini de noroi si de vanatai. Si stii in momentul ala ca nu ti-ai dori sa fii nicaieri in alta parte. De aceea joc rugby si din aceste motive cred ca spectatorii ar trebui sa vina intr-un numar cat mai mare si ar trebui sa se bucure de tot ceea ce se intampla la un meci de rugby.

Roberto Catescu, inainte de startul sezonului din Divizia Nationala de Seniori: "Putem obtine rezultate foarte bune"

Cu mai putin de o saptamana pana la startul noului sezon din proaspata reinfiintata Divizie Nationla de Seniori, rugbistii de la Grivita se pregatesc din greu pentru a pune in scena o partitura cat mai buna in duelul cu Stiinta Petrosani, din prima etapa, care ar urma sa aiba loc sambata, 6 aprilie, de la ora 10.30.

In ciuda faptului ca nu a reusit sa faca mutari de rasunet, precum alte formatii, Grivita isi pastreaza optimismul si speranta unei clasari cat mai bune in ierarhia Diviziei Nationale de Seniori, bazandu-se in special pe entuziasmul unui grup tanar, grup alcatuit din jucatori dornici de afirmare.

Unul dintre jucatorii care isi propun sa profite la maxim de sansele avute in noul sezon este Roberto Catescu, un jucator tanar, care abia a implinit 21 de ani si care a crescut in curtea Stelei inainte de a face pasul catre Grivita.

Curtat cu insistenta de mai multe echipe, Roberto Catescu a ales in cele din urma Grivita, incurajat mai ales de posibilitatea de a evalua alaturi de fratele sau, Edward, deja component cu vechi state al echipei Grivita.

L-am provocat pe Roberto la o discutie pentru a afla ce planuri are tanarul rugbist al Grivitei, iar discutia purtata o puteti parcurge in randurile de mai jos. Va garantez ca merita:

- Roberto Catescu, de la Steaua la Grivita. Cum s-a facut aceasta trecere? Cine si cand te-a convins sa te "muti" in Parcul Copilului? Ce te-a motivat sa accepti o asemenea mutare?

- Eu mi-am inceput cariera de rugbist la Steaua. Am inceput sub conducerea regretatului Corneliu Octavian, Nea Lulus, cum il stie lumea. Apoi am fost antrenat de domnii Virgil Popisteanu, Tatu Cornel si Dumbrava Dan. Trecerea in Parcul Copilului a fost influentata de domnul Florin Oprisor, acesta venind la meciurile noastre de juniori inca de cand eram l U15. Mi-am dorit sa ma "mut" in Parcul Copilului pentru ca la mijloc a fost o dorinta foarte mare de a juca in aceeasi echipa cu fratele meu mai mare, Edward Catescu. Cum el era deja, de ceva in timp, in familia Grivitei, am asteptat momentul oportun pentru a trece si eu la aceasta echipa.

- Inteleg ca a fost si o problema medicala la mijloc, cand vorbim despre transferul de la Steaua la Grivita. Ne poti detalia care a fost situatia? S-a ajuns la operatie?

- Da, a existat o interventie medicala. Am avut o luxatie recidivata la nivelul umarului. Aceasta accidentare s-a produs intr-un meci la U20. Acela, de fapt, a fost ultimul meu meci la juniori, dar si ultimul meci la Steaua.

- Cine este Roberto Catescu? Cand s-a apucat de rugby? In ce circumstante? Ce parcurs a avut pana acum in cariera de rugbist?

- Despre mine nu pot spune foarte multe. Am 21 de ani si sunt student la Universitatea Tehnica de Constructii din București. Cariera mea ca rugbist a inceput la varsta de 10 ani, datorita lui Nea Lulus, care m-a chemat la un antrenament, spunandu-mi ca n-am sa regret. Si a avut dreptate. Nu regret niciun moment ca am decis sa fac rugby, chiar si in ciuda momentelor mai putin placute. Din fericire am avut parte si de ceva rezultate de care sunt mandru. Am fost campion national la U14, alaturi de Nicolas Dona si Rusu Andrei, prezenti si ei in lotul actual al Grivitei si am facut parte din nationala U18 a Romaniei care a participat la Campionatul European de la Kaliningrad. Iar in prezent, evident, sunt bucuros sa spun ca fac parte din marea familie a Grivitei.

- Cat de mult conteaza pentru tine ca ai ajuns sa joci alaturi de fratele tau? Exista o concurenta intre voi? Cautati sa jucati unul mai bine decat celalalt?

- Inseamna enorm pentru mine si sunt convins ca inseamna enorm si pentru el sa jucam impreuna. Este o dorinta pe care o aveam impreuna de mult timp. Nu as putea spune ca exista o concurenta intre noi. Totusi, este fratele meu si, in primul rand, ne dorim binele unul altuia.

- Stiu ca te identifici si tu drept "Indianu" pe site-urile de socializare. Te-au poreclit oamenii dupa fratele tau sau chiar ai adoptat si tu acest apelativ?

- Este adevarat ca fratele meu a fost primul care a primit aceasta porecla, de "Indianul". Fiind fratele lui, ajunsesem si eu sa ma strige lumea mai mult "Indianul junior" decat Roberto. Asa am ajuns, la randul meu, sa preiau si eu aceasta porecla si nu pot sa spun ca ma deranjeaza sau ca imi pare rau.

- Pe site-ul Rugby Romania esti trecut drept taloner, dar am vazut ca te-ai miscat foarte bine si la rugby sevens. Unde te simti cel mai bine? Pe ce post? 

- Eu ma simt bine pe orice post. Am avantajul ca reusesc sa ma adaptez destul de repede. Inca de la juniori pot spune ca am fost un jucator polivalent. Am jucat si linia I, chiar daca poate mai putin, dar si linia III si chiar si centru. Unde este nevoie de mine, acolo intru sa joc. Important este sa-mi fac treaba cat mai bine pe teren, indiferent de pe ce pozitie.

- Stiu ca imparti vestiarul, la Grivita, cu cativa tineri alaturi de care ai crescut la Steaua. Ti-ai dori sa vi se alature si alti jucatori crescuti in Ghencea? De ce crezi ca un tanar sau altul ar trebui sa incerce sa joace pentru Grivita?

- Da, intr-adevar, Nicolas Dona si Andrei Rusu sunt doi dintre colegii alaturi de care am crescut la Steaua inca de la U12. Eu chiar imi doresc sa vina si alti fosti colegi de la Steaua, sa ni se alature in aceasta mare familie care este Grivita. Dupa parerea mea, este un pas important pentru un jucator tanar sa-si inceapa cariera de senior la Grivita, desi multi jucatori tineri vor sa ajunga direct la o echipa mare. La Grivita sunt foarte multe lucruri pe care le poti invata. Chiar pot spune deja ca aceasta echipa m-a ajutat sa ma dezvolt ca jucator si ca persoana.

- Urmeaza un sezon lung, cu multe meciuri, pentru echipa noastra. Cum vezi lupta din Divizia Nationala de Seniori? Se poate prezenta Grivita la un nivel deosebit?

- Da, asa este. Ne pregatim pentru debut. Sambata o sa intalnim un adversar tare, pe Stiinta Petrosani, pe teren propriu. Ce pot sa spun? Consider ca noi, ca echipa, putem obtine cateva rezultate foarte bune, atata timp cat respectam si reusim sa punem in practica, la meciuri, ceea ce lucram la antrenamente. Noi ne-am propus cumva, in interiorul vestiarului, sa incercam sa terminam campionatul pe podium. Iar eu chiar imi doresc sa terminam acest campionat pe podium, pentru a imparti acest rezultat cu aceasta echipa pe care o consider, deja, ca fiind a doua familie a mea.

Florin Oprisor, antrenorul Grivitei: "Infrangerile, precum cea cu CSM Galati, ne obliga sa tratam cu mai multa responsabilitate urmatoarele meciuri"

Rugby Club Grivita se pregateste pentru startul sezonului 2024, astfel ca am stat de vorba cu antrenorul echipei, Florin Oprisor, pentru a afla detalii despre atmosfera din interiorul vestiarului si ce obiectiv si-a propus echipa pentru acest an.

Sursa foto: rugby.ro

Jucatorii de la Rugby Club Grivita au participat la un program intens de pregatire in ultimele luni, iar totul a culminat cu jocul de verificare sustinut impotriva formatiei CSM Galati, pe teren propriu, pe 23 martie.

Din pacate, duelul cu CSM Galati s-a incheiat cu victoria oaspetilor, 29-17, iar jocul in sine a aratat ca rugbistii Grivitei inca mai au de lucru pentru a ajunge la un nivel optim.

Situatia in care se afla Rugby Club Grivita este, dupa cum ne-am obisnuit in ultimii ani, una complicata, dar inca se mentine optimismul necesar pentru a participa cu fruntea sus la meciurile programate a avea loc in editia 2024 a Diviziei Nationale de Seniori, al doilea esalon al rugbiului romanesc.

Apropo de startul campionatului national de rugby, exista speranta ca Rugby Club Grivita isi incepe aventura in noul sezon cu un meci programat a avea loc impotriva celor de la Stiinta Petrosani sambata, 6 aprilie, de la ora 10.30, pe Parcul Copilului, desi un anunt oficial, public, din partea reprezentantilor Federatiei Romane de Rugby inca se lasa asteptat.

Pentru a afla care este atmosfera din interiorul vestiarului, cum s-a simtit infrangerea suferita in meciul de verificare jucat impotriva celor de la CSM Galati si ce perspective exista pentru noul sezon am discutat cu Florin Oprisor, antrenorul Rugby Club Grivita, iar ce a reiesit din discutie puteti parcurge in randurile de mai jos:

- Florin, perioada de pregatire pentru noul sezon a culminat cu un meci de pregatire jucat impotriva gruparii din Galati. Cum ti s-a parut ca s-au miscat baietii in duelul de sambata trecuta? A evoluat echipa conform asteptarilor tale?

- Din punctul nostru de vedere, a fost un meci util, care ne-a ajutat sa ne verificam nivelul si sa vedem ce functioneaza bine si la ce mai avem de lucrat in urmatoarele saptamani pana la debutul Diviziei Nationale de Seniori.

- Duelul cu CSM Galati s-a incheiat cu un rezultat negativ. E bine ca a venit infrangerea intr-un joc de verificare si putem corecta anumite greseli pana la startul competitiei?

- Infrangerile ne fac sa constientizam mai bine anumite aspecte ale jocului, ne obliga sa tratam cu mult mai multa responsabilitate urmatoarele meciuri. Pot sa asigur ca o sa lucram asiduu ca sa eliminam greselile.

- Cum vezi revenirea la sistemul competitional cu doua divizii? Este buna aceasta schimbare pentru Grivita?

- Da, o consider o schimbare benefica avand in vedere numarul mare de tineri care adera la clubul nostru. Diferenta dintre primele cateva echipe si restul este foarte mare, din multe puncta de vedere pe care nu are rost sa le enumar.

- Ce isi poate propune Grivita pentru sezonul 2024? Are puterea sa se lupte pentru un loc pe podiumul Diviziei Nationale de Seniori?

- Obiectivul pe care noi (staff si jucatori) l-am impus este clasare pe podium. Este un an cu multe meciuri, se pot intampla multe in sens pozitiv sau negativ, orice este posibil.

- Ce noutati sunt la nivelul lotului fata de sezonul precedent?

- As prefera ca cei care ne urmaresc si ne sustin sa vina aproape de echipa si sa-i cunoasca pe baieti in mod direct, sa vina pentru a cunoaste fiecare dintre jucatorii nostri, de la cei mai vechi la cei mai noi si de la cei mai experimentati la cei mai tineri. Si sa vina sa bem o bere impreuna dupa un meci in Parcul Copilului!

- Sa intelegem ca in 2024 Grivita mizeaza, din nou, pe o sumedenie de tineri plus cativa batrani?

- O sa mizam, asa cum am facut in ultimii ani, pe multi tineri. Unii dintre ei au reusit sa se impuna si ii vedeti deja jucand, altii au renuntat. Tinerii sunt viitorul, dar fara jucatorii cu experienta nu se poate. "Batranii", cu ghilimelele de rigoare, ne asigura echilibrul in momentele dificile.

- Cum ai simtit jucatorii la antrenamente? Cat de mult ne ajuta numarul mare de antrenamente efectuate pana acum?

- Cei mai multi dintre jucatori au reusit sa ajunga la un mare procent dintre antrenamente si sunt la un nivel bun de pregatire. In trecut faceam luni, miercuri si vineri, iar unii dintre baieti reuseau sa vina de doua ori. Introducand si a patra zi de pregatire, cei mai multi dintre baieti reusesc sa ajunga la macar trei antrenamente pe saptamana.

- Ce le-ai transmite celor care s-ar putea implica in proiectul Grivita? De ce sa se alature formatiei?

- Proiectul Grivita este un proiect deschis oricarui iubitor al Grivitei sau al rugbiului. Sunt bineveniti toti cei care pot aduce un plus valoare clubului prin mai multe moduri, financiar, voluntariat si orice alt mod care ar fi benefic clubului. Alaturarea si implicarea ne-ar permite ridicarea nivelului sportiv. Trebuie totusi sa ne uitam in termen de bugete la contracandidatele nostre si la ce nivel se situeaza, din punct de vedere financiar, fata de noi. Si nu uitati! La Grivita totul este diferit!

Andrei Rusu, unul dintre atuurile Grivitei in noul sezon: "Sper sa castigam cat mai multe meciuri si sa le castigam intr-o maniera clara"

Revenita din cantonamentul de doua saptamani din Portugalia, unde a disputat trei meciuri de verificare cu echipe de top ale Europei, Rugby Club Grivita intra in linie dreapta cu pregatirile pentru noul sezon al Diviziei Nationale de Seniori.

Acum, revenind la lucruri serioase, sa spunem ca Rugby Club Grivita incepe sezonul pe 6 aprilie, urmand sa joace pe teren propriu, impotriva formatiei Stiinta Petrosani, intr-o reeditare a duelului pentru locul 11, de anul trecut, cand Grivita s-a impus chiar pe terenul adversarei.

Pana atunci, insa, Grivita s-a pregatit intr-un ritm antrenant in ultimele luni, in batrana baza ce ii apartine, iar perioada de pregatire ar urma sa culmineze cu un joc de verificare pe care grivitenii il disputa sambata, 23 martie, de la ora 14.00, pe Parcul Copilului, impotriva uneia dintre rivalele clasice, CSM Galati.

Cu cateva ore inainte de duelul cu CSM Galati am stat de vorba cu inaintasul Andrei Rusu, 19 ani, unul dintre ultimii jucatori intrati in marea familie a Grivitei, pentru a afla, printre altele, experienta acumulata de el pana acum in rugby sau ce l-a motivat sa dea Bulevardul Ghencea pe Piata Domenii. Ce a iesit din discutia avuta va invit sa cititi in randurile de mai jos. 

- Andrei Rusu, de la Steaua si nationala de tineret la RC Grivita. De unde aceasta decizie? Ce te-a determinat sa alegi un asemenea traseu?

- Am decis, impreuna cu familia mea, sa fac aceasta schimbare pentru ca am considerat ca astfel voi avea mai multe șanse sa joc, mai mult timp la dispozitie sa acumulez experienta de joc. Urmez si cursurile unei facultati si atunci aceasta este cea mai buna solutie sa imbin rugbiul cu studiile.

- Cum a fost trecrea la Grivita? Cum te-au primit noii colegi? Te stiai deja cu unii dintre ei?

- Am observat ca Grivita este ca o familie. Chiar daca exista o diferenta de varsta intre mine si unii dintre colegii mei, acestia m-au primit cu bratele deschise si incerc si eu sa invat cat mai multe din experienta pe care au dobandit-o ei la nivel de seniorat. Pe de alta parte, in echipa am ocazia sa fiu coleg si cu foarte multi jucatori tineri, talentati, cu care m-am intalnit la nivel de juniorat, dar si cu jucatori pe care ii cunosc de la inceputurile mele in rugby. Ma refer aici in special la Nicolas Dona si la Roberto Catescu.

- Ai recomanda si altor fosti colegi sa ti se alature la Grivita?

- Desigur. Toata lumea stie ca acest club are o istorie vasta in rugbiul romanesc si chiar daca nu se afla in cea mai buna perioada din anumite puncte de vedere, consider ca in urmatorii ani, cu multa munca si daruire, va ajunge acolo unde ii este locul, respectiv printre cele mai bune echipe din Romania.

- Consideri trecerea la Grivita o situatie de moment? Iti doresti sa revii rapid in circuitul marii performante? Sau mizezi pe ideea de a imbina rugbiul de placere cu scoala si munca?

- Consider ca trecerea la Grivita este o situatie, mai bine spus o perioada buna pentru mine. Consider aceasta miscare drept un pas spre o rampa de lansare catre un rugby de top, deoarece acest club iti ofera tot ce este necesar ca sa devii un rugbist mai bun. Normal ca orice jucator de rugby tinteste cat mai sus in cariera sa, dar momentan aceasta este cea mai buna decizie pentru mine, deoarece imi pot continua si studiile, studii care ma pot ajuta dupa incheierea carierei rugbistice.

- Cat de mult crezi ca o sa ajute echipa Grivitei experienta acumulata de tine la nivel international?

- Pana in acest moment am participat la doua campionate europene, acum doi ani in Georgia, la U18, si anul trecut, in Cehia, la U20. Da, au fost doua experiente exponentiale pentru cariera mea sportiva, deoarece este o mandrie sa iti reprezinți tara la nivel international. Aceste experiente internationale au avut parti extraordinare, dar si altele mai putin placute, dar din care am avut si voi avea multe lucruri de invatat. Ce pot sa spun? Sper sa-mi pot ajuta echipa in urmatoarele meciuri, pe care ne dorim sa le castigam si, daca se poate, sa le castigam chiar intr-o maniera clara.

- Spune-ne cateva cuvinte despre parcursul tau in rugby pana acum? Unde ai inceput? Cand? Cine te-a determinat sa alegi rugby? Pe la ce cluburi ai trecut?

- Rugbiul l-am inceput la varsta de 11 ani, la CSA Steaua, sub comanda antrenorilor Corneliu Octavian (Nea' Lulus) si Cornel Tatu, antrenori care m-au facut sa ma indragostesc de acest sport frumos. Dupa regretatul deces al domnului Octavian, domnului Tatu i s-a alaturat domnul profesor Virgil Popisteanu, care este un antrenor extraordinar ce a adus echipelor de juniori ale Stelei foarte multa valoare si trofee. In ultimii ani de juniorat am avut ocazia sa fiu antrenat de catre domn profesor Danut Dumbrava, de la care am avut multe de invatat. Acesta mi-a fost antrenor si la cele doua loturi nationale, unde mi-au folosit foarte mult informatiile primite de la dansul.

- Care sunt jucatorii tai preferati? Cine te inspira cel mai mult?

- Nu pot sa zic ca am un jucator preferat in rugby, dar printre jucatorii pe care ii admir sunt Maro Itoje, Siya Kolisi si Eben Etzebeth.

- Ne pregatim pentru startul unui nou sezon. Cum vezi acest sezon pentru Grivita? Are cele necesare pentru a spera la un loc pe podiumul Diviziei Nationale de Seniori?

- Consider ca in acest sezon Grivita poate demonstra chiar ca poate revenii in rugbiul de top din Romania. Cu pregatirea intensa pe care am facut-o in aceasta iarna, am incredere ca putem face o figura frumoasa si sa prindem podiumul Diviziei Nationale de Seniori.

Bogdan Liscan, actorul din lotul Grivitei: "Rugbiul ma ajuta foarte mult atunci cand sunt pe scena"

Rugby Club Grivita a insemnat, cel putin in ultimii ani, rugby de placere, astfel ca, la nivel de lot, am adunat jucatori cu joburi dintre cele mai diferite, iar de putin timp Grivita mizeaza si pe un tanar actor, Bogdan Liscan, 23 de ani, sportiv care evolueaza pe postul de mijlocas la gramada.

Cand esti un club unde jucatorii incaseaza bani de bomboane pentru fiecare meci jucat, esti obligat sa te reinventezi in mod constant, ca grup, pentru a gasi motivatia necesara de a merge inainte.

Asa se intampla in cazul Grivitei, care mizeaza din plin pe ceea ce inseamna farmecul grupului. Pentru ca altfel nu ai cum sa creezi un lot omogen din jucatori care au personalitati atat de diferite si joburi atat de diferite.

Am avut diferite tipuri de ingineri, arhitecti, cameramani, politisti, jandarmi, specialisti in resurse umane, directori, doctori, economisti si asa mai departe. Iar de ceva timp s-a alaturat lotului Grivitei si un actor. Un tanar actor care, in orice zi, poate fi si un mijlocas la gramada extrem de bun.

Bogdan Liscan are 23 de ani si cauta sa imbine actoria cu rugbiul, iar eu, cu gandul la marele Ilarion Ciobanu, l-am provocat pe Bogdan la o discutie astfel incat lumea sa-si faca o imagine cat mai clara despre potentialul lui, indiferent ca, intr-un final, alege doar rugbiul sau doar actoria. Ce a iesit va invit sa cititi in randurile de mai jos:

- Bogdan Liscan, cel mai rugbist dintre actori sau cel mai actor dintre rugbisti? Care formula ti se pare mai corecta?

- Nu stiu care ar fi formula corecta. Pot spune ca in ambele situatii sunt Bogdan Liscan (n.m. - rade). Consider ca atat rugbiul, cat si actoria mi-au imbunatatit dezvoltarea ca om. Rugbiul, in mod special, si faptul ca fac sport, la general vorbind, m-au ajutat si ma ajuta foarte mult atunci cand sunt pe scena, iar actoria mi-a deschis o alta abordare sau, mai bine spus, un alt mod de a gandi atunci cand sunt pe teren. Se completeaza perfect! 

- De unde si pana unde rugby si actorie? Cum ai ajuns sa te implici in doua domenii atat de diferite?

- Atat rugbiul, cat si actoria au aparut spontan in viata mea. Nu mi-am propus sa fac rugby sau actorie. Rugbiul a aparut in viata mea prin clasa a VII-a. Eram in curtea scolii si a aparut un domn care facea selectii de baieti pentru echipa, Colimitra Pericle sau Nea Picky, cum ii spuneau apropiatii. M-am apropiat de grupul acela pentru ca auzisem de aceasta selectie si mi-am exprimat dorinta de a merge la antrenamente. Evident, la 13 ani, eu trebuia sa merg cu pietre in buzunar ca sa nu ma bata vantul. Eu i-am spus lui Nea Picky - "Vreau si eu la rugby!", iar el mi-a raspuns "Ce sa fac mai cu tine? Ca te omoara aia acolo !". Din lipsa de personal, a acceptat propunerea (n.m. - rade), iar dupa cateva antrenamente a inceput sa imi placa sportul asta si usor, usor m-am integrat in echipa. Actoria a aparut in clasa a XII-a, practic. Am dat admiterea la Scoala de Arta din Bucuresti si am intrat la actorie. Aici am studiat actoria trei ani, sub indrumarea profesoarei Petronela Tegu Lazar, care mi-a fost chiar mai mult decat. Este persoana careia ii datorez profesia mea. Dupa cei trei ani de cursuri am dat admitere la Universitatea Nationala "I.L. Caragiale" din Bucuresti, unde am intrat cu brio la doua specializari, actorie dramatica si papusi-marionete. Trebuia sa aleg una din doua si am ales actoria dramatica. Acum sunt in ultimul an de licenta si ma pregatesc pentru master.

- Ilarion Ciobanu, unul dintre marii actori ai Romaniei, a fost si rugbist. Crezi ca i-ai putea calca pe urme macar ca sportiv sau ca actor?

- Ilarion Ciobanu, intr-adevar, este unul dintre cei mai mari actori pe care i-a avut Romania pe parte de cinematografie. Ca sportiv, din pacate nu stiu multe detalii despre cariera lui, dar cu siguranta imi doresc un drum asemanator. Asta necesita, evident, multa munca si dorinta. 

- Spune-ne cateva cuvinte despre cariera ta de rugbist. Cand si in ce conditii ai inceput? Cine te-a indrumat catre rugby? Pe la ce cluburi ai trecut? Care a fost personalitatea care te-a marcat cel mai mult din rugby?

- Cum spuneam, am inceput rugby in clasa a VII-a, la CSS Triumf. Nea Picky mi-a pus balonul in mana si am jucat pentru CSS Triumf la juniori U12 si U14. Dupa, am continuat la C.T Dinicu Golescu timp de patru ani. Aici am facut liceul, la profil sportiv. Aici l-am avut antrenor pe Andrei Borz de la U16 pana la U19. A urmat o pauza de aproximativ un an si jumatate, iar in cele din urma am ajuns la Grivita.

- Ca ai adus aminte de Grivita, cum si cand s-a facut trecerea ta la Grivita?

- Trecerea mea s-a facut, practic, in doua etape. Prima data am ajuns la club in 2020, in august. M-am antrenat aproximativ 10 luni, dupa care a aparut actoria si am dat admiterea la UNATC. Dupa doi ani am revenit la antrenamente si am debutat la turneul de rugby in 7 din toamna anului trecut, dupa o pauza destul de mare.

- Spune-ne cateva cuvinte si despre cariera ta ca actor. Cand si in ce conditii ti-ai dat seama ca ai o inclinatie spre acest domeniu? Cu ce roluri te-ai putea lauda pana acum? Alaturi de ce actori renumiti ai evoluat pana acum? Unde te putem vedea in viitorul apropiat?

- Actoria a aparut in viata mea in clasa a IV-a, ma rog, nu la un nivel profesionist. Invatatoarea mea si-a propus sa participam la un festival de teatru. Am pregatit doua piese, "Capra cu trei iezi" si "Dl-Goe". Am luat premiu pentru cea mai buna interpretare, jucam Lupul  din "Capra cu trei iezi". Nu am bagat de seama ce realizasem si nu m-am gandit ca vreau sa devin actor. Timpul a trecut si undeva prin clasa a XII-a am zis ca vreau sa mai fac ceva. Stateam pe calculator si cautam pe net cursuri de canto. Am gasit Scoala de Arta din Bucuresti. Am vazut si optiunea "actorie", dar nu eram convins ca asta o sa aleg. Am fost sa ma inscriu. Eu am plecat de acasa cu gandul ca o sa fac canto. Ajung la secretariat si ma intreaba doamna de acolo la ce vreau sa ma inscriu. In momentul ala mi s-a blocat creierul si am raspuns: "La actorie doamna!" Am intrat, am facut trei ani, dupa am dat la UNATC si am intrat, iar acum sunt in ultimul an de licenta. Am scos spectacolul de licenta "A douasprezecea noapte", de William Shakespeare, o comedie romantica pe care o jucam in doua distributii. In prima joc Malvolio, iar in a doua Sir Andrew. Spectacolul este coordonat de profesorii nostri Valeria Sitaru si Vlad Logigan. In viitorul apropiat nu stiu deocamdata unde ma puteti vedea. Eu imi doresc sa am parte de intalniri cu oameni importanti din teatru si sa fac cat mai multa munca de calitate. Pana atunci mai am de studiat masterul.

- Ce savurezi mai mult ca rugbist? Un meci de rugby in 7 sau un meci clasic de rugby in 15? Un meci din emisfera sudica sau un meci din emisfera nordica? Care este jucatorul tau favorit? Dar echipa?

- Prefer un meci de rugby in 15, dar imi plac foarte  mult si cele de rugby in 7. Mi se par interesante atat meciurile din emisfera sudica, cat si meciurile din emisfera nordica. Regasim echipe puternice in ambele emisfere, cu stiluri diferite de joc. Jucatorul meu favorit este mijlocasul la gramada Faf de Klerk, de la Africa de Sud. Echipa favorita, aici e mai greu pentru ca am doua, Irlanda si Noua Zeelanda.

- Cum vezi noul sezon al Grivitei? Este benefica revenirea la sistemul competitional cu doua divizii? Crezi ca Grivita are resursele necesare pentru a lupta la podium in Divizia Nationala?

- Eu vad un sezon promitator. Consider ca Grivita devine din ce in ce mai puternica, in conditiile in care ne pregatim intens din luna ianuarie. Nu stiu daca sunt eu in masura sa imi dau cu parerea despre revenirea la sistemul competitional cu doua divizii, dar consider ca formatul care se preconizeaza pentru actualul sezon este mult mai bun, in ceea ce ne priveste. Avem toate resursele necesare sa luptam pentru podium. Cel mai important lucru pe care il avem la Grivita este grupul, familia. Sunt de parere ca spiritul Grivita nu cred ca o sa moara niciodata, atata timp cat inca o sa existe iubire pentru sportul asta.